Teoria corzilor

The Yarn Bombers, un proiect de artă, vizează comunitățile de țesut din întreaga țară

Artiștii au împachetat trăsături banale cu țesături colorate.

În urmă cu o lună, o tarabă de ceai nedescris lângă gara din Ujjain a devenit un loc de curiozitate și nu pentru chai-ul său super tăiat de 5 lei. Acest instrument murdar de stâlpi, grătare și o baracă de tablă a fost bombardat de explozii de culori - metri și metri de fire de iută țesute l-au învăluit în nuanțe vibrante. Aleea din spate întunecată și neglijată era împodobită cu țesături complicate similare.

Este gratuit? a întrebat un trecător. S-ar putea să ia foc, a subliniat altul, indicând o sobă deschisă unde se prepara celebrul ceai. Dar atacatorii de fire, artiștii din Delhi Rahul Chaudhary și Pankaj Saroj, au continuat, chiar și i-au distrat pe dhapli wallahs la locul de desfășurare pentru o scurtă vreme, cu o învârtire a firului pe instrumentele lor. La sfârșitul zilei, când transformarea s-a terminat, s-au auzit aplauze. Părea că firele schimbaseră aerul în taraba aceea de ceai. A adus un alt tip de pozitivitate, spune Saroj, în vârstă de 37 de ani.

Această scenă face parte din prima fază a proiectului Yarn Yatra, o inițiativă a grupului cultural Raj Group din Panipat, Raj Art Initiative (RAI). Fondat în ianuarie, proiectul yarn bombing se cufundă în spații locuite și frecventate de omul de rând și spune o poveste prin țesăturile sale. Chaudhary și Saroj, îndrumați de curatorul și fondatorul RAI din Delhi, Shailin Smith, au călătorit în șase orașe ca parte a primei faze. Nu trebuia să fie un proiect de lux. Am vrut ca artiștii să călătorească cu trenul și să interacționeze cu comunitatea țesătorilor, precum și cu oamenii din jurul lor, spune Smith, 36 de ani.

Cei doi artiști au mers fără instrucțiuni – de la taraba de ceai din Ujjain până la un copac din afara Bharat Bhavan din Bhopal. Am vrut ca firele să fie conectate la obiecte care pot fi refolosite, spune Saroj, care este originar din Firozabad, Uttar Pradesh, cunoscut pentru cultura sa de țesut manual.

Acoperirea tarabelor de ceai a fost o parte importantă a proiectului. Care este sursa de divertisment pentru acești țesători? Este chai ki dukaan, spune Smith. Este un punct de discuție pentru oamenii de rând. Indiferent cine ești, mergi pentru un chai. Ne-am gândit că este o intervenție potrivită pentru munca noastră, spune Saroj.

Chaudhary provine din satul Nirali din districtul Madhubani din nordul Biharului. Tata țesea pentru sat, spune bărbatul de 45 de ani, care a lucrat cu Institutul Național de Design ca asistent de documentare și cercetare. Contribuția sa la proiect vine din capacitatea sa de a țese cu mâinile, în loc de ace sau mașini, o tehnică rar întâlnită în forma de artă. Îmi folosesc coatele pe post de ac. Nu pot tricota repede, dar este liber, ceea ce conferă texturi diferite. Țesutul este un limbaj matematic; este precis. Oamenii coase de obicei după modele, motiv pentru care folosesc mașini și ace. Mâinile sunt folosite doar atunci când experimentezi, adaugă el.

Cu prima etapă a proiectului încheiată, echipa se pregătește pentru cea de-a doua ediție din noiembrie, care va merge la Lucknow, Bhadohi, Varanasi, Kolkata, Bolpur, Guwahati și, în sfârșit, Majuli, centrul țesăturii din Assamese. În decembrie, vor călători de la Delhi la Panipat.