Unde intră lumina: În conversația cu Ambai

Faimoasa scriitoare feministă Ambai, găsind dificile scrieri romane, problemele cu traducătorii ei și educând masele despre familie și religie.

Ambai a vorbit cu drag despre copilăria ei și despre familia ei.

În ajunul Zilei Internaționale a Femeii, oamenii s-au adunat la India Habitat Center (IHC) din Delhi pentru a sărbători viața și opera doctorului C S Lakshmi, care scrie sub pseudonimul Ambai. Scriitoarea și istorica feministă tamilă primește premiul Hutch-Crossword, Pudumaipiththan memorial life award award, Lifetime Literary Achievement Award of Tamil Literary Garden și Kalaignyar Mu Karunanidhi Porkizi pentru ficțiune.

În conversația cu editorul și editorul Karthika VK, Ambai a vorbit cu drag despre fetița ei și despre familia ei. Dormeam adesea cu o carte lângă mine, în loc de o jucărie, spune ea, amintindu-și cu drag că casa ei se întindea cu cărți legate tare. Existau doar două modalități de a ieși din casă - fie căsătorindu-vă, fie urmând studii superioare, iar eu am ales-o pe aceasta din urmă, desigur, adaugă ea. Tatăl ei nu a aprobat alegerea ei, pentru că știa că odată ce pasărea va face cuibul, ea nu se va mai întoarce niciodată acasă. Și a avut dreptate !, exclamă Ambai, nu m-am uitat niciodată înapoi.

pin cu 5 ace pe fascicul

Vedeți ce mai face noutăți în stilul de viață, aici

Totul a început în 1953, când Ambai avea nouă ani, a citit un roman care a avut un impact profund asupra ei. În povestea pe care a citit-o, a întâlnit o femeie educată din Chennai, al cărei soț își ridiculiza în mod constant capacitățile intelectuale. La un moment dat, i-a cerut să se întoarcă acasă, pentru că nu putea trăi cu o femeie care îi era atât de inferioară din punct de vedere intelectual. Așa că s-a întors acasă și a devenit profesor și a început să scrie, sub numele de Ambai. După ce a devenit faimoasă, s-a întors la Chennai, doar pentru a-și găsi soțul lipsit, pierdându-și slujba. Ea l-a primit și în cele din urmă el primește un loc de muncă; în urma căreia îi cere să renunțe la scris, astfel încât să se poată întoarce la vechea lor viață. Ea nu spune nimic, dar îi scrie o scrisoare spunând că acum că are un loc de muncă, ea l-ar părăsi și nu s-ar mai întoarce niciodată la vechea lor viață. Așa că, când am început să scriu, a trebuit să-i aduc un omagiu lui Ambai și, de aici, numele de origine, spune Ambai, care a recurs întotdeauna la nuvele ca forma ei preferată de scriere. Scrierea de romane este destul de dificilă pentru mine, spune ea.

Poveștile ei au fost traduse în două volume - O mare purpurie și într-o pădure, un cerb dar scriitoarei îi este greu să accepte politica traducerii și spune că va vorbi întotdeauna împotriva ei. Când poveștile în limba indiană sunt traduse în engleză, se presupune că va servi doar unui public occidental. Așa că o programează pentru a reprezenta cultura indiană și, în acest proces, multe cuvinte se pierd în traducere. Mă tem de oamenii care spun că autorul este mort. Refuz să fiu un autor care moare. Voi avea întotdeauna probleme cu traducătorii mei, spune ea.

În prezent, directorul SPARROW (Sound & Picture Archives for Research on Women), Ambai este, de asemenea, editorul seriei a cinci volume de traduceri a 87 de scriitori din 23 de limbi din India. Organizația sa își propune să educe masele despre politica familiei și a religiei, subiecte care de cele mai multe ori sunt excluse din manuale. Este foarte important ca femeile să cunoască bine istoricul lor. Cu excepția cazului în care cineva știe istoria femeilor, cum se așteaptă ca acestea să adopte politici care să le guverneze? ea spune.

Adesea femeile, ca și mama lui Ambai, sunt feministe acerbe fără să știe despre ce este vorba despre feminism. Se prefac că acționează și trăiesc într-un context tradițional, dar încalcă reguli în mod constant, a spus ea, amintindu-și de timpul în care mama ei a provocat preoții când au refuzat să o lase să vadă corpul soțului ei arzând după ce acesta a murit. Ea reiterează necesitatea cunoașterii istoricelor femeilor și importanța istoriei orale în acest context. Învățarea de a asculta este un mare proiect de ancorare pentru noi, pentru că persoana care vorbește ar putea uita ceea ce a spus, dar ascultătorul nu, adaugă ea.

Cea mai recentă aventură a lui Ambai este un proiect care se învârte în jurul femeilor și al religiei. Este un domeniu important de concentrare, deoarece mai devreme nu știam cum să ne ocupăm de femeile care credeau în ritualuri și nu ca un instrument pentru a-i asupri pe ceilalți. Acest proiect este inspirat de spiritualitate și literatura Bhakti, spune Ambai.

animale găsite în pădurile tropicale

Discuția de la IHC a fost urmată de o reprezentare a piesei lui Ambai Crossing the Rivers, prezentată de grupul Teatrului Natyadharmi și în regia lui KS Rajendran.