Jurnal dietetic: Letargia persistentă după prânz
După cum sugerează și numele, „postprandial” se referă la masă și „somnolență” la dorința puternică de somn.
În timp ce somnolența nu se poate limita la jumătatea zilei, studiile arată că apare predominant după prânz. (Sursa: Thinkstock Images) Stai la birou la locul de muncă și te străduiești să te concentrezi după prânz? Nu ești singur; se întâmplă celor mai buni dintre noi. Bine ați venit la „coma alimentară”, acea senzație de somnolent și letargic obișnuit după o masă care este denumită și „comă carb” sau „somnolență postprandială”.
După cum sugerează și numele, „postprandial” se referă la masă și „somnolență” la dorința puternică de somn. Poate fi însoțit de plenitudine extremă, balonare, ceață mentală, dificultăți de concentrare și atenție redusă.
Deși această somnolență nu poate fi limitată doar la jumătatea zilei, studiile arată că apare predominant după prânz. Un studiu din Journal of Applied Physiology, publicat în 1998, a raportat că amploarea somnolenței postprandiale a fost la nivelul său după mesele consumate între orele 11:00 și 14:00.
Ce cauzează coma alimentară? Mâncarea nu ar trebui să ne facă să ne simțim obosiți; de fapt ar trebui să fie opusul, adică ar trebui să ne simțim energizați. Creșterea somnolenței este considerată a fi cauzată de modificări hormonale și neuro-chimice legate atât de cantitatea, cât și de tipul de alimente. Cheia este evident în cât de mult mâncăm și ce mâncăm.
Unele alimente îmbunătățesc nivelul de energie, în timp ce altele o pot împiedica. Mâncarea excesivă are ca rezultat senzația de ceață și încetineală. Coma alimentară este adesea declanșată de mesele mari și mesele bogate în carbohidrați și bogate în grăsimi. Cu cât masa este mai mare, cu atât este mai ușor să te strecori într-o comă alimentară.
Alimentele cu un conținut ridicat de carbohidrați și cu un indice glicemic ridicat precum orezul, pâinea, prăjiturile, fursecurile, dulciurile, deserturile, sucurile de fructe pot provoca fluctuații ale nivelului de zahăr din sânge. Alimentele cu conținut ridicat de glicemie se descompun rapid în glucoză, cea mai simplă formă de zahăr din corpul nostru, provocând o creștere a nivelului de zahăr din sânge. Aceasta este urmată de o creștere a nivelului de insulină (hormonul secretat de pancreas) pentru a reduce nivelul zahărului din sânge cât mai repede. Creșterea rapidă a insulinei determină creierul nostru să producă un neuro-transmițător precum serotonina și melatonina care ne lasă să ne simțim somnolenți și somnoroși.
Coma alimentară poate veni, de asemenea, independent de compoziția mesei, dacă este mare. Răspunsul la un volum mai mare al tractului digestiv declanșează un răspuns la sistemul nervos pentru a induce somnolență. Somnolența cauzată de „coma alimentară” nu trebuie confundată cu somnolența de zi, așa cum se vede în „apneea de somn”.
Luptați cu ceața
# Mănâncă mici mese frecvente pentru un flux constant de energie și îmbunătățirea metabolismului zahărului din sânge. Practicați controlul porțiilor și evitați să mâncați mese mari.
# Alegeți tipul potrivit de carbohidrați, proteine și grăsimi bune în proporțiile potrivite. Grăsimile bune, proteinele și fibrele sunt importante deoarece întârzie golirea stomacului în intestine, unde are loc absorbția nutrienților. Acestea vor ajuta la scăderea și încetinirea răspunsului la insulină și vă vor menține atent și activ. Preferați cerealele integrale și cerealele amestecate și limitați aportul de zahăr, dulciuri, panificație, biscuiți și băuturi îndulcite.
# Combinați alimentele cu indice glicemic scăzut cu alimentele cu indice glicemic ridicat. Exemplu: Combinați leguminoasele cu cerealele.
# Scopul de a umple cea mai mare parte a jumătății de farfurie cu legume. Asigurați-vă că 50% din legumele pe care le consumați sunt crude (salată).
# Faceți o scurtă plimbare sau plimbare după masă pentru a îmbunătăți răspunsul la insulină la masă.